|
“This is basically a brilliantly executed experimental pop record, and there’s very little justification in calling it metal, post-metal, or even progressive rock. If I had to compartmentalize this album into a genre, I’d say it’s a strange and often melancholic blend of progressive atmospheric pop.” |
Pe parcursul celor 22 de ani de la înfiinţare, Anathema a fost mereu criticată de fanii săi. Printre răutăţile spuse se numărau cele că avea un sound prea moale, prea melancolic, ori prea mult metal. Următorul album, însă, nu era deloc metal, oricum, destul de Radiohead, prea pop şi în niciun caz progresiv. Începând cu zorii anilor ’90, formaţia din Liverpool a lansat 9 LP-lui, 3 EP-uri, 2 demo-uri, 4 compilaţii şi 9 albume. Cel de faţă, „Weather Systems”, a apărut pe 16 aprilie 2012, la numai doi ani de la revelaţia “We’re Here Because We’re Here” (WHBWH).
Deşi cei cinci membri ai trupei (Vincent Cavanagh – Lead vocals, rhythm guitar, acoustic guitar; Daniel Cavanagh – Lead guitar, vocals, keyboards; Jamie Cavanagh – Bass; John Douglas – Drums; Lee Douglas – Vocals) se consideră aparţinând curentului Rock/ Experimental/ Atmospheric, ultimul album al Anathemei este cât se poate de „cuminte”. Dacă te aştepţi să dai din plete pe muzica lor, ar fi bine să iei în considerare faptul că solistul Daniel Cavanagh spunea înainte de înregistrări că va fi un album pentru inimi: “Muzica este scrisă pentru a mişca profund ascultătorul, ea îl va înălţa sau îl va coborî până la cele mai reci adâncimi ale sufletului. Aceste melodii îl vor transporta pe ascultător mai aproape de inima vieţii, ca să spun aşa, de inima lor înşişi.” Şi s-a ţinut de cuvânt. „Weather Systems” este încărcat de polaritate, în el sunt jocurile opuşilor, ale luminii şi întunericului, ale naşterii şi morţii, ale fricii şi dragostei. De asemenea, sunt continuate teme de pe WHBWH, trecându-se de la melancolie şi deprimare, la acceptare şi optimism.
Copyright Anathema
Albumul are o coeziune extraordinară, nu poţi alege să asculţi ceva şi să laşi altceva deoparte. Piesele sunt interconectate, sunt ca un trup pe care nu-l poţi iubi dacă nu-i ştii şi mintea, şi inima, şi tălpile gata de fugă. La fel cum o spune şi titlul, în „Weather Systems” natura este un loc al sentimentelor, ea cuprinde spaţiul speranţei, al sorţii, al iubirii, sau pe cel al îngheţului sufletesc dat de lipsa celuilalt. Startul energic din “Untouchable Part 1” este o combinaţie perfectă între linia melodică de pe WHBWH şi atmosfera din “Judgement”. Deşi ar fi putut fi 2 în 1, cea de a doua parte a “Untouchable Part 1”, “Untouchable Part 2”, este legată de motivul renunţării la iubire: “I had to let you go/To the setting sun/I had to let you go/And find a way back home”. Sound-ul lent, chiar depresiv, este obţinut prin folosirea mixului dintre pian şi chitara acustică, plus canto curat.
Numai forţa cuvintelor şi a zâmbetului o mai pot ajuta, implicit pe eul creator, să scape inima de la îngheţ
Tot mixul, de această dată a pianului minimalist cu chitara, este cel care crează atmosfera tensionată din “The Gathering of the Clouds”. Norii acustici se adună şi fac implozie de la atât de multă energie dezlănţuită de lipsa fricii şi a iubirii. În cele din urmă, optimismul ia locul disperării dinainte, iar artistul lasă iubirea să-i dezvăluie sentimentele. “Song Lightning” uimeşte prin distorusul de chitară electrică şi vocea solistei Lee Douglas, ce sparge melodia ca un fulger pe cerul întunecat al Marii Britanii. Doza de optimism rămâne aceeaşi, iar eul îşi găseşte locul în această lume, ce aşteaptă să fie cunoscută: “Your world is everything you ever dreamed of/ If only you can open up your mind and see”.
Nevoia de recunoaştere a dragostei şi a păstrării ei pentru toată viaţa îl deprimă pe artist, de aici şi starea de dezolare din “Sunlight”. Frica, cele mai mari temeri ale omului, sunt expoatate în “The storm before the calm”. Nebunescul situaţiei, coborârea în străfundurile cele mai negre ale sufletului şi răceala naturii, care îngheaţă tot, transformă piesa într-o luptă cu sinele. Iubirea este cea care macină tot pe dinăuntru şi cea care duce un război neîncetat cu mintea, cu creierul. Numai forţa cuvintelor şi a zâmbetului o mai pot ajuta, implicit pe eul creator, să scape inima de la îngheţ. Deşi pare desuet, chiar din titlu, “The end of the beginning” se apropie de simbolism prin ritmul decadent al chitarei, prin lipsa sentimentelor şi neputinţa artistului de a se salva. Tăcerea şi imaginile puternice stârnite de versuri ca: “But the dark summer dawns of my memory/ Are lost in a place that can never be” îi poartă pe fanii trupei Anathema într-un loc plin de nelinişte şi tensiune.
Copyright Anathema
Copilul pierdut trebuie salvat! Formele negre de sub gheaţă îl trag sub valurile unui vis din copilărie, în care mintea i se îneacă şi singura salvare este mâna celui care ajunge până în adâncuri. În “Lost child” pianul îşi joacă rolul creând o atmosferă melancolică, introspectivă şi tristă, care seamănă cu cea de la Radiohead. “Lanscapes internal” şi experienţa povestită a morţii face ca această piesă să fie destul de light în ceea ce priveşte puterea muzicii, chiar dacă tonul dat de chitară şi tobe amplifică obsesia morţii şi persistenţa ei. Cuvântul-narativ plasat simetric, la începutul şi sfârşitul melodiei nu înzestrează prea mult, nu oferă un final apoteotic. Albumul terminându-se destul de flasc.
Albumul „Weather Systems” nu egalează performanţa “We’re Here Because We’re Here”, fanii Anathemei pot acuza, din nou, lipsa de metal şi convenţionalul. Însă, compoziţiile simple îmbrăcate într-un sound exceptional calitativ, creat printr-o atmosferă copleşitoare, se încadrează în standardele rock-ului progresiv. Chiar dacă finalul este mai puţin triumfal, piese ca “Untouchable Part 1”, “Sunlight”, “The storm before the calm” şi “Lost child” vor rămâne în playlist-ul iPod-urilor încă ceva vreme, oricum, abia la a cincea ascultare a albumului îi descoperi fineţea.
Surse: http://www.songlyrics.com/anathema/weather-systems
http://www.anathema.ws/index.cfm
http://www.metalunderground.com/reviews/details.cfm?releaseid=6813
http://www.metalreview.com/reviews/6636/anathema-weather-systems
Scris de Elena BEJINARIU
Editat de Cristina FLOROIU
Lounge 