E-book reader și mirosul cărților din bibliotecă

Dacă vei întreba pe stradă pe cineva dacă preferă o carte în locul unui e-book reader ai fi surprins să afli că majoritatea a rămas pe stilul vechi, iar mirosul cărţilor din biblioteci încă este îndrăgit. Odată cu lansarea e-book-urilor mulți au îmbrățișat această nouă metodă de a citi, dar nu au renunțat la biblioteca personală. În ultimii ani, e-book reader a început să se utilizeze tot mai mult și a apărut următoarea întrebare: va lua un e-book reader locul unei cărți?

Un asemenea dispozitiv poate să fie transportat mult mai ușor și ai posibilitatea de a citi oriunde, având la îndemână dicționarul în engleză sau în română. Uneori găsești cărți online mult mai ieftine decât cele printate. Un alt beneficiu este că nu trebuie să aștepți la bibliotecă pentru o carte ce nu se află în stoc atunci când tu ai nevoie de ea. Însă nostalgia foilor uzate şi vechi îi face pe cei mai mulți să opteze pentru o carte tiparită, cumparată cu drag. Probabil mirosul specific al carților vechi este acela care încă mai poate ademeni cititorul.

O meserie mai ciudată ar fi aceea de mirositor de cărti și manuscrise vechi. O serie de specialiști au ajuns la concluzia că secretul conservări cărtilor degradate, dar foarte valoroase, ar fi ascuns în felul în care miros paginile. Această metoda ajută pe librarii și muzeografii care lucrează la conservarea volumelor valoroase.

Mirosul cărților vechi se datorează degradării celulozei. Cercetătorii au realizat diferite teste care să identifice degradarea în stadiile sale incipiente pentru a putea interveni și pentru a putea opri această degradare. Cum ar fi fără să putem simți mirosul foilor uzate din biblioteci? Ar mai avea cartea același farmec sau vom utiliza mai mult noua tehnologie?

Surse: http://en.wikipedia.org/wiki/E-book

http://www.guardian.co.uk/science/grrlscientist/2012/may/01/1

Scris de Erika IVONIAC

Editat de Cristina FLOROIU

Advertisements

Acum Fratele cel Mare stă cu ochii și pe tine

De aproape două săptămâni auzim peste tot că se vorbește despre legea Big Brother, care sperie sau intrigă pe cei mai mulți dintre noi. Toate datele de trafic informațional ale tututor cetățenilor României, vor fi reținute pentru un timp de către furnizorii de rețele publice de telefonie și Internet, care la rândul lor le vor trimite, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale. Pe mine m-a dus cu gândul la cartea lui George Orwell, numită O mie nouă sute optzeci și patru, ce înfățișează temerile autorului englez asupra viitorului pe care și-l imagina în momentul în care a scris romanul, și anume anul 1948.

Orice zgomot pe care l-ar scoate Winston Smith, mai tare decât o şoaptă , poate fi ascultat. Cât timp se află în fața tele-ecranului, el poate fi şi văzut de către Fratele cel Mare. Winston, un cetăţean obișnuit din Oceania, una dintre cele trei puteri care se luptă neîncetat într-un conflict fără cauză: Oceania, Eurasia şi Estasia. Războiul este un simplu motiv inventat de cei de la putere deoarece un popor care știe de frică este mai ușor de controlat.

În societatea prezentată, puterea o dețin Ministerul Păcii, care se ocupă cu problemele de război, Ministerul Adevărului, menit pentru a distorsiona trecutul și Ministerul Dragostei, care se ocupa cu anihilarea celor care nu se supun regulilor şi fac greșeala de a gândi singuri şi de a-şi păstra memoria individuală. Paradoxul romanului constă în plasarea acestor fapte în timpuri diferite. Dacă în lumea reală iubirea, cunoașterea adevarului și pacea sunt tratate într-un mod propriu obișnuintei noastre, în roman acestea sunt considerate crime de gândire.

Romanul lui Orwell te face la prima vedere sa apreciezi mai mult lumea reala și democrația, însă ce poti să valorifici când sunt aprobate legi de genul celei care pretinde reținerea datelor de trafic? Cu toate că trăim într-o țară democratică, gândurile și vorbele ne sunt analizate constant de societatea în care trăim, iar noi lăsăm totul să fie asemenea unei dictaturi ascunse.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/1984_(carte)

Scris de Erika IVONIAC

Editat de Cristina FLOROIU