Reţetă din Deltă

Una dintre cele mai gustoase feluri de mâncare făcută din pește este malasolca sau scordoleaua cum i se mai zice în unele zone etno-geografice. Această mâncare este tradițională din Dobrogea și reușește să-i cucerească pe toți cei care ajung să o guste.

Iată rețeta din Chilia Veche

Malasolca se poate prepara din orice fel de pește, crap, somn, chiar și din macrou, dar cea mai buna iese din știucă. Peștele se spală, se curăță bine de solzi. Apoi i se scot mațele, după care se taie în două pe spate și se pune sare din abundență, astfel încât să-și poate trage cât are nevoie. Apoi, se pune într-un vas, se acoperă și se lasă în jur de o săptămînă undeva la rece pentru a se săra. Este de preferat ca în primele zile, să se scurgă zeama lăsată de la pește. După ce peștele se sărează, se scoate afară la uscat. Peștele sărat se atârnă într-un cârlig și se agață de ceva pentru a se zvânta, însă atenție, peștele trebuie acoperit cu tifon pentru a-l feri de muscă. Procesul dureaza cam doua săptămâni pentru a se usca complet.

Prepararea malasolcii


Abia acum începe gătitul propriu-zis, se ia peștele uscat, se spală si se lasă la desărat în apă rece. Între timp se pregătesc și cartofii care se spală bine și se pun la fiert întregi în coajă pentru că în acest fel ei capătă un gust mai bun. Peștele sărat se scoate din apă și se pune la fiert deasupra cartofilor.

Secretul gustului

Constă în pasta de usturoi obținută astfel: se curăță un cățel de usturoi, se pisează bine și se amestecă încet cu un vârf de sare și o linguriță de oțet care îi oferă un gust aparte. Compoziția trebuie frecată foarte bine cu ulei până se obține o pastă bine închegată, până capătă o formă asemănătoare cu smântâna, un pic mai groasă chiar.

Malasolca se servește…

… pe o farfurie întinsă se scoate peștele, iar într-un castron se scot cartofii alături de usturoi.
Dacă se pregătește pe timp de vară se poate servi și cu salată de roșii, dar fie vară fie iarnă, de la masă nu trebuie sa lipsească un păhărel de țuică de cazan, așa – ca la bunica acasă!

Surse:  http://www.info-delta.ro/retete-culinare-31/reteta/malasolca-162.html
http://www.deltatour.ro/preparate_traditionale_peste.html

Scris de Cătălina CHIRILĂ

Editat de Cristina FLOROIU 

Advertisements

Adevăratele origini ale mâncărurilor românești

Preparatele culinare sunt diverse de la o regiune  la alta sau chiar de la o familie la alta, însă în Moldova nelipsite de la mesele festive  sunt acele preparate “tradiționale românești” cum  ar fi: sarmalele, chiftelele, salata de boeuf sau chiar sufletul grătarelor, mititeii, fără aceștia nu-i sărbătoare. Puțini știm că de  fapt aceste mâncăruri tradiționale nu au la bază originea  românească.

Origine orientală 

Sarmalele, de exemplu, sunt originare din Turcia, cuvîntul sarma provine din verbul arab care  înseamnă a răsuci. Dacă acestea ar fi fost pur  românești, nu cred că ar fi fost numite cu un cuvânt de origine arabă. Adevăratele sarmale se  prepară din tocătură de berbec cu orez și stafide  rulate în foi de varză sau de viță, românii au  schimbat doar conținutul, adaptându-le după gustul  propriu, astfel la baza sarmalelor românești stau carnea de porc și orezul. De origine orientală si tot din carne tocata sunt  și micii care au ajuns la noi felul principal al  gratarelor. Românii au contribuit și la  prepararea micilor, au înlocuit carnea de oaie  tocată cu cea de porc.

Nici salata de boeuf nu ne aparține, la originea ei stă un bucătar francez care a creat această salată  într-un restaurant din Moscova și se numea “Vânat  în maioneză” având o altă formă decât cea actuală.  Odată cu trecerea timpului salata a luat diferite  aspecte trecând prin măinile altor bucătari care  prin încercările de a prepara această rețetă i-au  schimbat consistența ajungând la ceea ce numim astăzi “salată de boeuf”.

Uneori mâncarea înseamnă mai mult decât hrană, aceasta face parte din cultura unui anumit popor pe care îl poate defini într-o oarecare măsură. Iată că și poporul român este definit de câteva dintre specialitâțile pe  care le savurăm și cu care ne mândrim oriunde, că  doar … sunt “ale noastre”!

Surse: http://www.reteteleluiradu.ro/2010/01/02/pe-urmele-salatei-de-boeuf/

http://www.reteteleluiradu.ro/2010/01/11/pe-urmele-sarmalei-partea-1/

Scris de Cătălina CHIRILĂ

Editat de Cristina FLOROIU