Airport fashion- moda de la aeroport!

Image

 Deși mult așteptată, vara nu a întârziat să apară și în țara noastră. Este încă început de iunie dar nimănui nu pare să îi mai stea mintea la școală, facultate ori la locul de muncă. După un an întreg de trudă și monotonie, oamenii încep să își facă planuri de vacanță, fie pentru interiorul țării, fie pentru o escapadă undeva afară! Însă oricât de dornici am fi să evadăm de la stresul la care ne supune o zi obișnuită la servici și să ne aruncăm trupurile în cele mai confortabile haine și costume de baie, nu trebuie să uităm de ”€œmoda de pe sălile aeroportului”!

În România, conceptul de “€œairport fashion” încă nu a prins o rădăcină atât de puternică precum în afara țării. Însă după ceva investigații pe site-uri străine am obervat cât de mult accent se pune pe hainele pe care, de obicei, vedetele internaționale le poartă în sălile aeroporturilor.

Astfel, am creat o scurtă listă cu “€œmust-have-uri” în această vară la aeroport!

1.  Shoes to ChooseImage

Călătoritul cu stil nu înseamnă că trebuie să te dai peste cap și să te transformi într-o actriță venită de pe covorul roșu. Pantofii cu platforme și tocurile peste măsură pot rămâne în confortul casei iar tu poți la fel de bine să alegi o perche cochetă de balerini care să nu îți rănească piciorul. Dacă vei călători într-o zonă caldă îți recomandăm să încerci sandalele tip gladiator.

   2.  Designer SuitcasesImage

De ce să îți restrictionezi simțul modei doar la haine când sunt și alte obiecte din garderoba ta care necesită ochiul iscusit al unei fashioniste? Există nenumărați designeri care confecționează și genți de voiaj cochete!

 3.     Trust a jacketImage

Indiferent de încotro te îndrepți pentru vacanță, achiziționare unui sacou este mereu o alegere inpirată! Păstrează un sacou aproape în vacanța ta și nu numai că vei arăta sofisticată și la modă, dar vei fi și protejată de schimbările vremii !

 4.     Passport CaseImage

Un alt obiect necesar într-o vacanță peste hotare este și vechiul și uzatul          pașaport. Așa că, de ce să nu îi oferi un plus de culoare cu una din husele speciale pentru pașapoarte și să îți și protejezi actele de la deteriorare în același timp? Go for it!

Călătoritul, în special la cursele lungi, poate fi foarte obositor și multe persoane preferă confortul în pofida unei ținute la modă. Însă doar adăugând articole mici la o ținută plictisitoare, poți să te scutești de stresul de a nu fi la modă!

Amalia Tanasă

Advertisements

Celebritate? Trãiascã,Youtube-ul!

conor-maynard-cant-say-no

  • Nu este un Justin Bieber 2, dar recunoaşte cã amîndoi s-au lansat în lumea muzicii datoritã youtube-ului.

Conor Paul Maynard (nascut la Brigton,21 noiembrie 1992) este un cantaret de origine britanica ce a atins succesul prin vocea sa in anul 2012 cand a fost nominalizat la categoria “MTV Brand New”, castigand. Dar totul a inceput cu ceva ani in urma si anume in 2008.

Anul 2008 a fost decisiv pentru Conor, un puşti la început de drum in viaţã,  cînd a încarcat primul sãu cover, melodia “Breathe” semnatã de Lee Car.

Apoi, urmînd altele cover-uri a reuşit sã se facã auzit iar primul care l-a contactat a fost chiar cîntareţul american Ne-Yo, alãturi de care a colaborat la diverse melodii. Iar de la prima colaborare internaţionalã pînã la nomilarizarile MTV Music Award, nu a fost decît un pas. Zis şi fãcut în noiembrie 2011 a fost nominalizat la categoria “Brand New award”, luptîndu-se cu Delilah ( cantareata britanica) şi Lana del Rey ( cîntareaţã de origine americanã), iar în luna ianuarie 2012 cîştigînd premiul cu un numãr de 48 % dintre voturi puse la bãtaie pentru aceastã categorie muzicalã. Imediat dupã cîştigarea premiului “Brand New award”, Conor a fost luat sub aripa a uneia dintre cele mai mari case de producţie muzicalã şi pasul urmãtor a fost lansarea primului sãu album, intitulat “Contrast” lansat în America pe 30 iulie 2012 iar în Romînia abia pe 8  ianuarie 2013.

Albumul este prezentat într-o formã clasicã, pe copertã fiind reprezentat chiar personajul principal, Conor Maynard. Acesta fiind alcãtuit din 12 melodii dintre care una este în colaborare cu Ne-yo  “Turn Around” (“Întoarce-te”), alta în schimb alãturi de cîntãreaţa Pharell, “Lift off” (“Scoate-ţi”), iar melodia cu numãrul 8 este interpretatã împreunã cu Rita Ora,cîntãreaţã de origine britanicã, fiind intitulatã “Better than you” ( “Mai bine decît tine”).

Melodiile vorbesc despre dragostea imaginarã, transparentã de a se îndragosti dar si despre dezamãgirile suferite în urma acelor fluturaşi în stomac. Iar sunetele fiecãrei melodii ne duc cu gîndul la energia debordantã şi entuziasmul pe care le poţi avea numai la vîrsta de 20 de ani, atunci cînd nimeni şi nimic nu poate face posibilul în imposibil.

“Ascultînd albumul sãu de debut, este clar Maynard are un punct forte.Acest album fiind o colecţie incredibilã de melodii pe sunete de RnB electronic. Acestea fiind derivate de la un pop uitat de Hollywood, realizate într-o manierã mai bunã. Melodiile lui Conor Maynard, sunt rezultatul unei munci bine puse la punct, avînd încorporate curente dance şi tendinţe urban în sunete pop.” (www.bbc.co.uk/music)

Nimirceag Simona

 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://fistintheair.com/wp-content/uploads/2013/01/normal_Conor_Maynard.jpg&imgrefurl=http://conor-maynard.org/&h=450&w=800&sz=62&tbnid=kUsiG1Tb9f0TdM:&tbnh=62&tbnw=111&prev=/

http://www.youtube.com/artist/conor-maynard

https://www.facebook.com/ConorMaynard

Tonetele din Iaşi

Tonetele din Iaşi
 Image
              Toneta nu este doar un mic magazin,ea este stilul de viaţă a câtorva sute de comercianţi ce se găsesc în fiecare cartier al Iaşului.  În prezent pe  teritoriul oraşului sunt peste 800 de astfel de minimagazine,fie ele pentru comerţul de produse alimentare,nealimentare sau de presă. Totuşi,în anul 2008,statisticile primăriei arătau un număr de tonete cu aproximativ  15% mai mare. Până în 2010 numărul lor a scăzut cu peste 250. Tot din situaţia întocmită de municipalitate rezultă că cele mai multe chioşcuri funcţionează pe raza zonelor Dacia,Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân , Păcurari , Cânta, Nicolina şi Podu Ros.

 

Părerea ieşenilor                                                                          
               Ca în orice afacere avantajele,dar şi dezavantajele fac parte din desfăşurarea lucrurilor. Pe de oparte există comoditatea cetăţenilor care sunt încântaţi de chioşcurile de la colţul blocului unde găsesc de la fructe şi legume,la haine şi încălţăminte. Horia,un tânăr student spune: “Îmi este mult mai la îndemâna să cobor şi să-mi cumpăr necesarul de alimente de la toneta din faţa blocului decât să merg până la supermarket unde preţurile sunt relativ asemănătoare,dar unde pierd mai mult timp rătăcindu-mă printre rafturi şi printre varietatea copleşitoare de produse.”

 

Deasemenea majoritatea produselor comerciate de proprietarii chioşcurilor îi bucură pe cei nevoiaşi datorită faptului că preţurile pleacă de la un nivel mai mic,dar şi pe bătrânii cărora le este dificil să se deplaseze pe distanţe mari.

 

          Pe de altă parte intervin persoanele care nu desmint faptul că tonetele sunt  de folos atunci când vrei să cumperi o pâine,un fruct proaspăt,însă preferă să meargă la cumpărături o dată pe săptămână într-un supermarket unde gama de produse este variată şi calitatea mai ridicată. “Şi eu cumpăr anumite consumabile de la toneta de lângă bloc,însă nu mi-am luat niciodată o haină de exemplu, pentru că în opinia mea calitatea nu este satisfăcătoare. Recunosc că prefer supermarketul atunci când am de făcut  mai multe cumpărături”,ne-a mărturisit doamna Elena.

 

Începuturile unei astfel de afacere

 

           Doamna Anica Velescu,o ieşeancă în vârstă de 50 de ani şi-a propus în urmă cu 15 de ani să-şi deschidă propria afacere comercială în urma experienţei deprinsă din meseria de vânzător într-o cofetărie. Toneta dumneaei a fost inaugurată în anul 1998  bazându-se pe comercializarea produselor alimentare şi nealimentare. În timp a renunţat să mai vândă perisabile datorită responsabilităţilor şi stricteţii mai ridicate. “Mi-era mai greu să mă aprovizionez cu alimente şi aveam foarte multe controale din partea autorităţilor. Trebuia să am mare grijă cu termenele de valabilitate şi din cauză că o parte din produse nu se cumpărau eram nevoită să le arunc,deci aveam de pierdut. De aceea am renunţat după o perioadă.”,relatează doamna Anica. Din păcate,în timp,comerţul a început să scadă vertiginos din cauza crizei financiare şi totodată şi numărul tonetelor s-a diminuat. Doamna Veleşcu îşi desfăşoară activitatea comercială în cartierul Canta şi a declarat că în urmă cu doi ani existau 12 tonete dintre care au mai supravieţuit doar 4.

 

          În prezent doamna Anica comercializează doar produse nealimentare,însă se destăinuie cu întristare că profitul este din ce în ce mai mic,iar taxele din ce în ce mai multe. “Plătesc taxă pe profit,chirie pentru spaţiul ocupat,impozit,autorizaţie de funcţionare,salubris şi altele. Din pensie plătesc peste 100 de lei pe lună pentru chirie. Mă gândesc serios să renunţ! Indiferent ce-aş aduce nu merge deloc…” Dumneaei îşi aminteşte cu nostalgie că în trecut avea profit şi de până la 2000 de lei pe lună în comparaţie cu cei 400-500 de lei pe care îi obţine acum.

 

          Lângă toneta doamnei Velescu  se afla prietena acestei,doamnă Beatrice Sufaru,care comercializează produse metalo-chimice. Şi dumneaei acuză aceleaşi probleme: “Criza ne afectează foarte mult vânzările…”

 

          Din opiniile proprietarilor de tonete şi din cauza problemelor actuale ale bugetului României  se pare că în câţiva ani trotuarele cartierelor vor fi pustii şi cu toţii vom uita de utilitatea micilor magazine unde găseai repede ce aveai nevoie.


Savin Dragos

Dungile în vogă în tendiţele modei 2013

dungi1

 

 

      Dungile s-au purtat în anii ’70, la începutul anilor ’90 şi sunt la mare preţ şi în primavara-vara  acestui an.

Ele  sunt noul trend pentru vedetele de pe plaiurile noastre şi cele de la Hollywood. Fie înguste, late, verticale, orizontale, în  diverse ţinute de zi sau de seară , pe pantofi, haine sau genţi ,dungile sunt peste tot .

Vedetele s-au  aliniat sezonului aşa că ne alăturam si noi  lor: Miranda Kerr ,Taylor Swift, Selene Gomez au îmbrăcat fie haine în dungi , genţi ale unor cunoscuţi designeri precum Dolce&Gabana , Vivienne Westwood.

Mirranda Kerr este imaginea Mango pentru colecţia primavară-vară 2013. Dungile sunt în centrul atenţiei şi reprezintă un punct de atracţie al brandului spaniol.

Andreea  Raicu  a lansat colecţia  Stripes  şi pune accentul  pe abordarea modernă a acestui trend classic-DUNGI-, prin intermediul unei mini-selecţii de 4 piese de baza care sunt  uşor de purtat în orice moment al zilei: fusta plisată, rochie mulată, sacoul cu mâneci trei sferturi şi  tricourile cu imprimeu inima stilizat.

Vedeta americană Nicole Richie prezentă la show-ul Stella McCartney din cadrul Săptamînii Modei de la Paris, Nicole a optat pentru o rochie în dungi alb-negru.

Nicki Minaj la lansarea propriului parfum şi-a etalat pantalonii dungaţi, Pink Friday. Cântăreaţa a ales o piesă vestimentară mulata, cu dungi albastre şi de  lungime medie, căreia i-a asortat o bustieră colorata.

Modelul Cara Delevingne a ales în materie  de dungi o pereche de colanţi, Rihanna a  ales şi ea  această tendinţă. Look-ul său masculin reprezintă o abordare curajoasă, în care dungile metalice orizontale dau un plus de culoare .

Una dintre regulile de bază ale modei este că o îmbracăminte în dungi verticale te va face să arăti mai subţire şi mai înaltă.

Dungile orizontale au efect invers, acela de a te arăta mai plinuţă. Oamenii de ştiinţă însă au demontat acest mit şi au spus că regulă de baza a modei este o simplă părere, fără un fundament ştiinţific.

Zaharia Gerda

http://www.ziare.com/magazin/experiment/dungile-verticale-nu-te-fac-mai-supla-410310

http://www.eva.ro/moda/moda-de-la-a-la-z/o-primavara-in-dungi-articol-2477.html

http://www.unica.ro/detalii-articole/articole/moda-2013-haine-dungi-primavara-31146.html

Instrucție pentru curaj

safe_imageCronica de album – “Silent Regis” by Silent Strike & Kazi Ploae

Dacă ar fi să compari albumul „Silent Regis” cu ceva, acel ceva ar fi o pânză țesută cu cuvintele lui Kazimir Ploae și brodată cu muzica lui Silent Strike. „Cum să mă convingi când tu nu ai convingeri” aclamă Kazi pe fundalul nevrotic cu sunete care se împrăștie din ce în ce mai grăbit pe piesa „Stai jos”. Melodia anunță începutul albumului și îndeamnă, asemenea unui dascăl aspru, să-ți aduni toată atenția asupra versurilor lui.

Cu o doză mare de ironie „Egorap” vine ca o lămurire care se vrea a fi destul de pregnantă încât să se înțeleagă că „o dau retardat doar ca să-ți placă ție”, condamnând  ignoranța căci „succesul e-un blestem.” Cu un iz de povestire intervine „Cristi mic și Cristi mare”, aproape sec și confuz transpunând povestea a doi băieți din bloc. Fără sens ca „Kranz Fafka” căci „nu-i mare lucru” dar „pierd nopți de parcă n-aș avea zile” pe instrumentalul care denotă aceeași indiferență specifică lui Kazimir.

Intervenția lui MC Bean de pe „Focuoglu” se izbește de instrumentalul care amintește de un joc pe televizor pe alocuri, ca sumedenia de gânduri din capul unui ascultător confuz: „Kazi Ploae, chiar te-ai întors/ Tu chiar crezi că mai are rost?”. Kazi îl parafrazează pe Emil Cioran amintind că „să suferi e un privilegiu atât de scump”, îndemnându-te să apelezi la viclenie ori de câte ori trebuie.

În umbra unui instrumental care se stinge și prinde viață în același timp, cu un amalgam de sunete grave, dar și ascuțite, aproape fantomatice Kazimir parcă „vorbește singur” dorind să înlăture însă o posibilă singurătate: „nu mă lăsa, nu mă lăsa”, amintindu-l subtil pe Marcel Proust între notele melodiei: „sunt în căutarea timpului pierdut prost ca Marcel.” Această ultimă melodie a albumului servește drept o lecție de viață, o suită de sfaturi care tind a fi prețioase pentru cei ce apleacă urechea  dincolo de aparențe: „să visezi mult, să vrei mult, să nu te dai la o parte pentru nimeni..”, care se transformă în final într-un dialog cu sine însuți.

„Silent Regis” e un album ca un experiment, o luptă cu societatea, cu „clienții” falși ai muzicii care tinde să ajungă dincolo de orice simțire comercială. 16 minute măcinate de încercările de trezire sau anesteziere a convingerilor și mesajelor poate necunoscute pentru mulți dintre ascultătorii care cereau revenire lui Kazimir după o perioadă de lipsă care a născut multe semne de întrebare.

sursa foto: http://bit.ly/118ss0W

Ȋn România exista deʂert-Deşertul de lângă Dunăre

Ȋn România exista deʂert-Deşertul de lângă Dunăre

 Imagine

Transformarea sudului ţării într-un deşert arid şi sterp este un subiect ce a strârnit interesul jurnaliştilor care au realizat un reportaj pe malul Dunării, un loc parcă uitat de ploi. Contestat de unii, acceptat de alţii, dar ce-i mai important şi mai grav, ignorat complet de autorităţi, deşertul României pune în fiecare an noi fire de nisip la temelia unei case ce se năruie purtată de vânt, dar în urma căreia se naşte încet dar sigur Sahara României.Zeci de mii de hectare de suprafeţe agricole transformate în teren arid în Mehedinţi. Alte 330.000 de hectare la nivelul întregii ţări.

          Din Banat şi până în Dobrogea, sudul devine încet dar sigur Sahara României. Paradoxal, totul se întâmplă la doi paşi de Dunăre, fluviu pe care trec anual sute de miliarde de metri cubi de apă. Efectul încălzirii globale, ignoranţa noastră, rapacitatea care ne-a cuprins după revoluţie, transformă verile din sudul ţării într-un cuptor ce pârjoleşte totul. Am ajuns aici la nici 20 de ani de când am ras de pe faţa pământului perdele de protecţie şi sute de hectare de livezi cu pomi fructiferi.

         Apoi, nu mai avem nici un metru din sistemul de irigaţii care se întindea odinioară zeci de mii de hectare, în Mehedinţi. Culturile se usucă văzând cu ochii sub arşiţa soarelui, iar terenurile nu mai dau randament.    Agricultorii  au şi renunţat să le mai cultive, sunt săraci, nu au bani şi totul cade pradă metru cu metru nisipurilor. Şi pe măsură ce trec anii arşiţa pare să fie din ce în ce mai mare. Agricultorii au avut doi ani de coşmar şi pare că mai urmează unul, pentru că meteorologii spun că şi în 2013 vom avea două luni de de secetă cumplită. Acest lucru înseamnă că la porumb culturile vor fi compromise.

 

Niciun strop de apă, artificială de şase ani.

 

         Burila Mare este una din localităţile cu cea mai mare arie de terenuri transformate în nisipuri în Mehedinţi. Oamenii spun că e demult aşa, doar că până la Revoluţie toate aceste terenuri erau cultivate. Erau aici sute de hectare cu pomi fructiferi şi perdele de protecţie. Acum toate sunt amintire, iar nisipul se extinde necruţător. Astăzi, mai bine de 10 la sută din suprafaţa agricolă a Mehedinţiului, adică 20.000 de hectare din cele 190.000 arabile este formată din nisipuri aride. Fenomenul s-a accentuat după 1990, când agricultura s-a prăbuşit.          Perdelele de protecţie formate din salcâmi au fost tăiate şi furate. La fel s-a întâmplat cu mii de hectare de pomi fructiferi. Când vine vorba de sistemul de irigaţii e prăpăd. La începutul anilor 90 în Mehedinţi puteau fi udate artifical peste 60.000 de hectare de culturi agricole.

         De şase ani însă, deşi în 2007 şi mai apoi în 2011 şi 2012 am avut cele mai secetoase veri după 1947, culturile n-au primit niciun strop de apă adusă artificial. Înteaga reţea a fost dezmembrată şi furată, de la ţevile de transport până la pompe şi chiar cărămizile din staţiile de pompare. Unde ne-a adus tot acest jaf?

         De pe terenurile respective abia dacă se mai obţin producţii. Fără bani, fără utilaje şi fără apă, oamenii au şi renunţat să le mai cultive. Acum, pe zeci de mii de hectare nu mai creşte nici măcar iarba.

 

Specialiştii recunosc situaţia, autorităţile se tem de adevăr

 

         Pe cerul agriculturii din sudul României vin nori negri, încărcaţi de arşiţă. Da, ştim, e paradoxal, dar în cazul Saharei României norii negrii aduc arşiţă, nicidecum de ploaie care să mai umple hambarele truditorilor pământului. Grav este că aceia care spun lucrurilor pe nume cu adevărat sunt doar agricultorii.   Autorităţile se feresc de vorbe tranşante, deşi nu de vorbe ar avea nevoie ţăranii, ci de fapte. Dar de la oameni care nu au nici măcar curajul să spună lucrurilor pe nume nu te poţi aştepta la fapte. Mai grav este că şi aceia care ar dori să schimbe situaţia nu numai că nu sunt ajutaţi să o facă. Nu sunt nici măcar lăsaţi, li se pun tot felul de piedici. Şi unul dintre aceşti agricultori este Cornel Stroescu.

         Agricultorul care cultivă multe hectare de teren în zona de sud a pierdut în ultimii ani milioane de euro din cauza secetei. Din păcate încercările sale de a demara un proiect de anvergură în ce priveşte irigaţiile s-a lovit de tot felul de obstacole, tocmai din partea celor care ar fi trebuit să-l ajute. Aşa cum spune şi agricultorul nostru, soluţii ar fi să oprim deşertificarea cât nu e prea târziu. Ce ar trebui să facem? Exact ce nu am făcut în ultimii 20 de ani.” Să refacem sistemul de irigaţii, să plantăm perdele de protecţie, pomi fructiferi şi să înfiinţăm culturi care se pretează şi dau producţii pe solurile aride”. O ştiu specialiştii, o ştie Cornel Stroescu, o ştiu toţi agricultorii. Şi diriguitorii agriculturii din România ştiu, dar ei închid ochii mânaţi de cine ştie ce interese meschine şi ascunse.

 

Soluţii sunt, dar nu sunt puse în practică

 

         Şanse să ieşim din acest cerc vicios sunt, doar că e nevoie de iniţiativă, implicare, şi bani. Banii i-am putea primi de la niunea Europeană, doar că agricultorii trebuie ajutaţi să depună proiecte. Sunt suprafeţe nisipoase în Mehedinţi pe care sunt înfiinţate culturi care dau randament şi aduc şi profituri. Dar ţăranii spun că-i greu să facă agricultură şi să ţină piept naturii, când ignoranţa politicienilor e totală. Oamenii au iniţiativă, dar ea se opreşte ca de un zid în faţa autorităţilor.

          Dacă soluţiile vor rămâne doar  pe hârtie, într-o ţară în care agricultura se face cu sapa, aproape sigur ne vom trezi peste 20 de ani că împlinim prognozele specialiştilor. Dacă astăzi în România sunt peste 350.000 de hectare de terenuri aride şi nisipoase, în viitor tot sudul ţării este ameninţat de fenomenul deşertificării. Previziunile arată că în 2030 producţia culturilor agricole va fi la jumătate din cât scoatem acum. Ar fi totuşi o consolare, în locul grâului şi al porumbului, peste ani ar putea creşte intensiv în sudul României, smochinul, măslinul şi poate chiar citricele.

         Cu menţiunea că trebuie să punem la punct obligatoriu sistemul de irigaţii, pentru că toate aceste culturi, în afară de căldură mai au nevoie şi de apă. E ultima noastră şansă, şi poate vom profita de ea atât timp cât mai avem la dispoziţie bani europeni şi pe la sud mai curge Dunărea. Dacă nu, peste cea mai puternică zonă a României va cădea o, cortină de nisip şi arşiţă care va pârjoli totul în cale.