Vara lui 2012, un spectacol al culorilor

Culoarea este simbolul care potenţează frumosul în toate formele sale şi un element esenţial în vestimentaţia oricărei persoane. Culorile transmit emoţii şi fie că ne dăm seama sau nu, au o influenţa asupra stării noastre de spirit şi un impact asupra celor din jur.

Culoarea umple interiorul oricărui contur riguros şi îndulceste orice linie, valorifică orice croială. Pe scena unui manechin, oricare ţinută pare o pictura realizată de mâna unui artist plin de poezie. In această vară, intensitatea cromatică şi ideile nonconformiste sugerate pe podium ajung sa prindă contur pe orice trotuar din marile oraşe. 2012 se pare a fi un an al inovaţiei şi al îndrăznelii. Clasicul cu ale sale valenţe este înlocuit de culorile tari.

De obicei, ¨a vedea viața în roz¨ e doar o metaforă în care ne placem să credem cu toţii. Iată însa, că anul acesta vom ajunge să o vedem roz la propriu, pentru că aceasta culoare cu toate nuanţele sale aprinse reprezintă un actor principal pe scena tendinţelor de sezon. Alături de aceasta întalnim o paletă diversă precum portocaliu-mandarină, albastru închis, lila, verde pal şi galben solar. Oricât de bizare par unele asocieri, specialiştii ne îndeamnă sa utilizam culoarea din plin şi să o purtăm aşa cum se cuvine, cu încrederea şi atitudinea adecvata. Aceste culori sunt abordate de majoritatea designerilor şi au rolul de a înveseli fiecare ţinuta, de a transmite mesaje puternice, pentru că, pâna la urmă, orice imagine vorbeşte de la sine despre conţinutul pe care îl ascunde.

Indrăzneală şi la capitolul “ accesorii”

Orice ţinută fară accesorii este întotdeauna incompletă. Accesoriile au rolul de a pune în valoare vestimentaţia, atunci când sunt purtate într-o maniera adecvata. Vara lui 2012 aduce în prim-plan elementele naturale: pielea, pietrele preţioase, cristalele. Designerii îndeamnă la îndrazneală şi nonconformism, la intoarcerea în timp şi apropierea de natură. Într-o armonie de antinomii, accesoriile “eco” care potenţeaza verdele ca pe o culoare de sezon, sunt prezente pe toate podiumurile. Specialiştii propun pentru acest interval anual, bijuteriile de inspiraţie bizantină şi motívele tribale.

Accentul cade pe coliere de dimensiuni mari, iar simplitatea nu îşi are locul. Accesoriile de anul acesta sunt menite să iasă în evidenţă. Protagoniste sunt broşele minuţios lucrate şi încărcate. În privinţa cerceilor, cristalele îşi fac apariţia într-o combinaţie inedită între aerul vintage şi somptuozitatea pietrelor preţioase. Tendinţele în materia de braţări au ca fundament palete de culori efervescente. În acest caz, formele geometrice sunt un laitmotiv al sezonului. Insipiraţia de factură ambientală, din mediul natural, aminteşte de stilul corintic impus în arhitectură. Vara aceasta este o sărbatoare a culorii în forma sa pură, atât în privinţa vestimentaţiei, cât şi în sectorul accesoriilor, un sezon în care pastelul anilor ´40 atinge apogeul.

 Sursa: http://www.intrefete.ro/404 

Scris de Andreea ONESCU

Editat de Cristina FLOROIU 

Advertisements

Portretul lui Dorian Gray

Portretul lui Dorian Gray, cu titlul original The picture of Dorian Grey, este un roman de ficțiune, scris de Oscar Wilde, în 1890 la Londra și publicat în același an.  Datorită controverselor pe care le-a stârnit apariția unei cărți de natură antiestetică, l-au făcut pe autor să revizuiască și să adauge o prefață în care precizează părerile negative ce vor fi emise la adresa romanului. Totuși, imaginea finală a scrierii, plus ideea originală a subiectului, a făcut ca în 2009 să apară și un film, sub același nume.
Personajul principal este Dorian Gray, în jurul căruia este construit conflictul major al romanului: promisiunea sufletului acestuia în schimbul tinereții veșnice și încercarea lui de a se împăca cu propria conștiință reflectată în portretul său. Acest conflict este susținut de tema principală a romanului și anume supremația tinereții și a frumuseții, într-o societate limitată la suprafața lucrurilor, care ridica la rang înalt aparențele.

Alături de Dorian Gray, tânărul impresionant de frumos, care cucerește inima tuturor, se mai remarcă în acest roman și alte personaje. Unul dintre ele este Lordul Henry Wotton, cel care îl atrage pe Dorian în capcana stilului său de viață hedonist; tot el este cel care îl convinge pe tânăr de efemeritatea frumuseții și a tinereții, conștientizare care îl determină să facă acel ,,pact” cu portretul său. Un alt personaj este pictorul Basil Hallward, cel care, vrăjit de frumusețea și inocența care se citește pe chipul lui Dorian, pictează faimosul portret. Din păcate, acesta sfârșește în mâinile operei sale de artă.

În ceea ce privește portretul, acesta ajunge să fie oglinda lui Dorian, în urma unui acces de furie, moment în care spune că și-ar vinde sufletul, numai ca portretul să îmbătrânească în locul lui. Astfel că atunci când se desparte cu cruzime de actrița Sibyl Vane care se sinucide, portretul său se schimbă pentru prima oară: ,,Ai fi putut spune că în jurul gurii exista o trăsătură care trada cruzime”. Schimbările portretului sunt notate pe parcursul a 18 ani, timp în care Dorian cel pictat devine un monstru, ca urmare a tuturor păcatelor adunate în sufletul lui Dorian cel real.

Sfârșitul romanului, care seamănă cu stilul gotic din povestirile de groază, îl prezintă pe Dorian Gray într-o postură cu totul neașteptată. Este surprinzător și chiar dacă neintenționat, moralizator. Încheie cu succes o carte frumoasă care reușește să ridice destule semne de întrebare reflectate pe chipurile celor care o citesc.

Surse: http://www.bookblog.ro/recenzie/portretul-lui-dorian-gray/

http://filmeonlinehd.biz/dorian-gray-portretul-lui-dorian-gray-2009-filme-online/

Scris de Francesca SACALOȘ

Editat de Cristina FLOROIU 

La mulți ani, Loredana Groza!

“Madonna Romaniei” s-a născut  pe 10 iunie în anul 1970 în orasul Onești, din județul Bacău și este și astăzi una dintre cele mai apreciate artiste, cu o carieră longevivă și un stil de viață întotdeauna fresh.

La 14 ani a participat la “Steaua fără nume”, la 16 ani câștigă trofeul cel mare al Festivalului de Muzică Ușoarp de la Mamaia, iar un an mai târziu, în 1988, cu ajutorul compozitorului Adrian Enescu, Loredana lansa și primul album, “Bună seara, iubito”.

Loredana a lansat de-a lungul timpului 16 albume și a jucat în 13 filme. Aceasta este căsătorită cu producătorul Andrei Boncea și au împreună o fetiță de 14 ani.

Sursa: www.libertatea.ro

Scris de Gabriela TIBA

Editat de Cristina FLOROIU

Eşti la Palas man, meriţi respect man!”

De mai bine de o săptămână de când a fost deschis mult aşteptatul Palas, e cam linişte prin Copou şi pe Bld. Ştefan, unde de obicei era cea mai mare zarvă. Ne putem gândi că liniştea profundă se datorează sesiunii de examinare şi că studenţii au făcut pact cu sălile de lectură… Dar nici o şansă! Lumea s- a mutat la Palas oameni buni şi nu doar din Copou sau de pe Ştefan ci şi de pe Facebook, unde umblă vorba că: „Dacă nu ai poză la Palas nu exişti!

Cam aşa i-am putea caracteriza pe ieşenii, care de câteva zile de când a fost inaugurat complexul Palas, nu se mai pot desprinde de acea lume în care luxul dăinuie, dăinuie şi iar dăinuie. Nici nu mă gândesc la altceva decât la faptul  că Palas-ul a devenit universul unora. Daca stau bine şi mă gândesc, versurile melodiei  baieţilor de la “Casa Loco”- “La mall” se potrivesc de minune pentru a descrie întreaga atmosfera a nebuniei “Palas”. Parcă le şi aud pe fetele “piți” vorbind la telefon:

-“Fată, hai să ne vedem la Palas, fată!

-“Dar cu ce vii fata?”

-“Cu autobuzul fată! Că dacă vin cu maşina, nu ştiu dacă mă ţine benzina… Nici nu m-ar mira că la imensa parcare subterană, în care clar, nu ar fi  greu  de găsit un loc de parcare, dar mai greu este să îţi mai găseşti maşina şi mai ales când se pune problema ca se şi plăteşte…  căci la Palas totul costă, în afară de statul pe iarbă şi de bălăceala în fântânele arteziene… mai bine o parcăm pe unde apucăm, ca să ne ajungă banii de  ţoale de firmă, shaorma şi mai ales de aripile picante. Toate ca toate, la capitolul bazine de înnot, Palas-ul a dat greş şi ca să le atragă atenţia că ei nu se pot mulţumi doar cu privitul şi cu statul pe iarbă, unii s- au lăsat duşi de valul de căldură, ajungând să- şi exerseze abilităţile de înnotători chiar în “faimoasa cascadă” a Palas- ului.

Şi cum, Palas- ul e un fel de “sufletul bun al societăţii”, se gândeşte şi la cei de la ţară şi le spune aşa:

“Dacă nu esti de la oraş, eşti de la ţară

Iei primul tren care te lasă în gară

Apoi iei un taxi până la Palas, până la mall,

Bei două sucuri şi ai potofelul gol

…………………………………………………………

Te duci cu naşul la tine la ţară

Şi povesteşti cu prietenii tăi:

Bă, cât e de tare la Palas!”

Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=4JvSZWCxRwY

Scris de Isaura MERTIC

Editat de Iulian BÎRZOI

“Olsen`s Eleven” câștigă surprinzător în fața „batavilor” cu 1-0, la EURO 2012

După o partidă în care jocul nu a fost tocmai echilibrat, am reușit să stabilim primul exemplu de „buturuga mică răstoarnă carul mare” sau „ratezi mult, pierzi”, la Campionatul European de Fotbal, editia 2012. Plecând din start ca favorită, Olanda a îngenuncheat la sfârșit în fața Danemarcei antrenată de Morten Olsen, după multe ocazii  ce nu s-au concretizat în niciun fel.

Pragmatismul și norocul a făcut ca jocul danezilor să aibă un rezultat satisfăcător. Deși inițial, „Portocala Mecanică” pleca drept favorită la câștigarea trofeului, firește că lucrurile se schimbă puțin după acest prim meci din faza grupelor. Ținând cont de faptul că atacul olandez este format din nume ca Robben, van Persie sau Affelay, și la auzul cărora noi tremurăm de frică, ocaziile au fost clar mai multe în tabăra respectivă. Însă apărarea adversă a funcționat redutabil, golul lui Krohn-Dehli din minutul 24 venind ca o mănușă și asigurând stăpânirea jocului și încrederea până la finalul meciului.

Acum, pentru cei care stăm acasă în fața televizoarelor, vine întrebarea: Noi cu cine ținem la Euro? Pentru că dacă vă aduceți aminte, în repetetate rânduri, atât Danemarca, cât și Olanda ne trezesc coșmaruri din perioada „post-Generația de Aur”. Cine poate uita de acel 5-1 cu Danemarca pe teren propriu, și de arbitrul Urs Meier, devenit la noi ”Coșmaier”? Sau de ghinionul de a da peste Olanda la fiecare fază de preliminarii pentru un campionat important și să ne simțim „vrednici” la sfârșit de un umilitor 2-0. Treaba stă în felul următor: noi nu ne-am calificat la europene, drept urmare avem libertatea de a ține cu cine vrem și putem observa liniștiți din fața televizoarelor „miracolul fotbalului”.

Revenind la meciul de aseară, difuzat de TVR de la orele 19.00, am observat cu o oarecare stupoare că Olanda chiar și-a dorit victoria, însă întâmplarea a fost să fie ca echipa mai norocoasă sau defensivă să-și adjudece victoria. Van Persie a avut cel puțin două faze importante de a marca în prima repriză, la fel și Sneijder, iar a doua repriză a fost în totalitate dominată de contraatacul olandez. Prin urmare, jocul s-a încheiat cu un „mulțumitor” 1-0 pentru Danemarca, dintr-o „grupă de foc” din care mai fac parte Germania și Portugalia. Întotdeauna în lumea sportului lucrurile nu ies așa cum indică pronosticurile, iar tu ca telespectator îți dezvolți o plăcere văzând aceste lucruri, așa că știm cu toții de-acuma că „marea favorită la câștigarea trofeului” sau „joc dominat de” sunt simple clișee ce au intrat uzual în limbajul nostru și cel al comentatorilor. Plăcut este însă să vezi câte o surpriză la Euro. Aceasta a fost prima mare surpriză de la turneul final. Așteptăm mai multe!

Scris de Gabriel CRĂCIUN

Editat de Iulian BÎRZOI

Mașina egalează costurile minime?

Dacă în urmă cu 5-6 ani, românii erau încântați de faptul că îşi pot cumpără  un bolid cu foarte  mulţi cai putere şi o capacitate cilindrică pe măsură, actuala stare de recesiune i-a pus în faţa faptului de a-şi reconsidera opţiunile şi de a opta pentru maşinile mici şi economice.

Având în vedere că maşinile second-hand aduse de peste hotare, nu mai reprezinta un chilipir “graţie” noii taxe auto, romanii se îndreapta către vehiculele noi şi eficiente din punct de vedere al consumului. În consecinţă, companiile producătoare de maşini vor să  vină în întâmpinarea clienţilor cu modele cât mai noi şi cât mai eficiente, care să se plieze cererii acestora.

Maşinile electrice şi hibride sunt tot mai populare în lume şi sunt ideale în orașele aglomerate în care benzina se consumă degeaba în ambuteiaje. Totuși, chiar dacă sunt cea mai bună soluţie pentru  problemele de mediu şi preţul tot mai mare al carburanţilor, maşinile electrice sau hibride sunt mult mai scumpe decât cele obişnuite. Fiind nevoie de zeci de mii de euro pentru o maşină uşoară cu doar 60 de cai putere, guvernele din alte ţări oferă subvenţii considerabile pentru a-i  încuraja pe oameni să polueze mai puţin. În ceea ce priveşte România, prima mașină total nepoluantă disponibilă pe piaţa autohtonă este Citroen C-Zero.

Cele mai economice mașini din lume

În topul celor mai economice maşini se afla hibridul Toyota Prius şi maşina electrică Peugeot 208. Toyota Prius este cunoscută nu doar datorită  celui mai mic consum (3.9 litri/ 100 km), ci şi datorită faptului  că este cea mai bine vândută maşină hibridă. Prius III hibrid reîncărcabil este cel mai nou model din serie şi a fost prezentat la salonul de la Frankfurt în septembrie 2011. Acest model este echipat cu o baterie litiuion de 4.4kwh care permite o autonomie de 23 de km în mod electric. Timpul de încărcare la o priză clasică este de 90 de minute. Această variantă reîncărcabilă este dotată cu acelaşi motor  ca şi Prius  III classic: pe benzină, de 1.8 litri, asociat cu un motor electric.În total combinaţia celor două motoare oferă 136 CP. Peugeot 208 s-a vândut în 5 milioane de exemplare şi se remarcă prin designul extravagant care se orientează către tineri.208 este disponibil în 3 şi 5 usi, cântăreşte 975 de kilograme şi este mai scurt, 70 mm şi cu 10 mm mai jos decât 207. Ampatamentul este identic, cu 2540 mm, pasagerii având mai mult spaţiu. Portbagajul este mai mare decât cel al lui 207, fiind de 285 litri. De asemenea, cei de la Peugeot promit un consum de vis de 2.8 l/100 km.

În concluzie, maşinile care reuşesc să aibă un consum minim atrag tot mai mult atenţia iar oamenii sunt tot mai dispuşi să facă o astfel de investiţie. Chiar dacă în alte ţări, aceste maşini, sunt foarte cumparate, la noi oamenii sunt încă reticenţi din cauza preţurilor. Cu toate astea începe şi piaţa românească să se “dezgheţe” cu ușurință, iar peste câţiva ani vor creşte vânzările şi încrederea în aceste maşini.

Surse: http://www.ecomagazin.ro/grija-pentru-mediu-e-rasplatita-toyota-e-cel-mai-verde-brand-din-lume/

http://www.automarket.ro/masini-noi/peugeot/208-2201/

Scris de Ramona BLEJUȘCĂ

Editat de Iulian BÎRZOI