Preparatele culinare sunt diverse de la o regiune la alta sau chiar de la o familie la alta, însă în Moldova nelipsite de la mesele festive sunt acele preparate “tradiționale românești” cum ar fi: sarmalele, chiftelele, salata de boeuf sau chiar sufletul grătarelor, mititeii, fără aceștia nu-i sărbătoare. Puțini știm că de fapt aceste mâncăruri tradiționale nu au la bază originea românească.
Origine orientală
Sarmalele, de exemplu, sunt originare din Turcia, cuvîntul sarma provine din verbul arab care înseamnă a răsuci. Dacă acestea ar fi fost pur românești, nu cred că ar fi fost numite cu un cuvânt de origine arabă. Adevăratele sarmale se prepară din tocătură de berbec cu orez și stafide rulate în foi de varză sau de viță, românii au schimbat doar conținutul, adaptându-le după gustul propriu, astfel la baza sarmalelor românești stau carnea de porc și orezul. De origine orientală si tot din carne tocata sunt și micii care au ajuns la noi felul principal al gratarelor. Românii au contribuit și la prepararea micilor, au înlocuit carnea de oaie tocată cu cea de porc.
Nici salata de boeuf nu ne aparține, la originea ei stă un bucătar francez care a creat această salată într-un restaurant din Moscova și se numea “Vânat în maioneză” având o altă formă decât cea actuală. Odată cu trecerea timpului salata a luat diferite aspecte trecând prin măinile altor bucătari care prin încercările de a prepara această rețetă i-au schimbat consistența ajungând la ceea ce numim astăzi “salată de boeuf”.
Uneori mâncarea înseamnă mai mult decât hrană, aceasta face parte din cultura unui anumit popor pe care îl poate defini într-o oarecare măsură. Iată că și poporul român este definit de câteva dintre specialitâțile pe care le savurăm și cu care ne mândrim oriunde, că doar … sunt “ale noastre”!
Surse: http://www.reteteleluiradu.ro/2010/01/02/pe-urmele-salatei-de-boeuf/
http://www.reteteleluiradu.ro/2010/01/11/pe-urmele-sarmalei-partea-1/
Scris de Cătălina CHIRILĂ
Editat de Cristina FLOROIU
